Să fie măgărie! (de fapt, Depravaţii Anonimi, dar mi-era dor de "Să fie!")

Salut! Numele meu este Depanatu' şi sunt un depravat. Este prima oară când particip la o întâlnire de acest fel şi sper, cu ajutorul vostru, să mă vindec de depravare. Din câte am auzit, este o regulă ca noul venit să-şi spună povestea...Pff, de unde să încep?
Aveam vreo 13 ani, când m-au prins şi m-au futut în cur...
(din sală, ne-am prost se ridică şi spune...Hei! Asta e povestea mea...)
Glumeam!
Aveam 13 ani. Eram olimpic la mate, campion la rugby şi îmi doream să ajung inginer specializat în articole sportive, undeva prin Seattle. Într-o zi, prin martie cred, mă întâlnesc cu un prieten din copilărie: Auraş pe numele lui. (Un ţigan d-ăla, de se uită ţiganii la el şi îi zic: "Coae, eşti ţigan?", ţigan d-ăla de l-ar face şi pe Usain Bolt să adoarmă în solar)
Şi Auraş ăsta m-a luat deoparte şi mi-a zis. "Măi, Viorele! Tu ai bani de la mă-ta?! N-ai nu? Nu vrei tu să mă ajuţi la ceva, să scoatem nişte bani? Vrei? Aşa, bă, băiatule! Fii atent! Uite de la mine 200 de mii (erau cam 1 milion prin 2000), du-te la Bobel...Ştii pe Bobel, da? Şi îi ceri 5 unităţi! Şi îi dai banii ăştia da?...Şi apoi, te duci la Bulgaru...Îl ştii...Şi el îţi dă 600 de mii pe ele. Eh. Din ăia eu vreau 300 înapoi! Da?!"
Zic "Bine, bă, ţigane!" Mă duc la Bobel: "Da, bă! Ce e? Ce vrei tu? N-am, nu vând! A...eşti de-al lui Auraş? Păi, zi, câte vrei? 5?! Cu 200 de mii? Tu bis crank! Îţi dau 3 unităţi. 3, bă, n-auzi?! Hai, dă banii! Aşa...Vezi să nu le bagi pe toate odată."
Acum, mă gândeam deja că poate îl conving pe Bulgaru să-mi dea 400 pe alea. Şi îmi iese şi mie 100. Nu-i rău. Ajung la Bulgaru: "Ce vrei, bă? Ce-mi vinzi tu, bă?! Marş, că te bat! De la Auraş, zici...păi altfel vorbim! Ce ai...3 unităţi? Aha! Şi cu cât le dai. 400?! Bă, eşti nebun?! De 400 îmi iau coca! Nu-ţi dau, bă, nimic! La 300, dacă vrei. Vrei? Da, vezi, că nu ţi-i dau în bani. Că n-am. Am un tricou şmecher, face 500 în Unirii! Ia aşa! Cum ce să faci cu el? Îl vinzi, în pula mea! Hai pa!"
Bun. Nu mai am nici unităţi, nici bani, dar am un tricou. Unde să-l vând, unde să-l vând...Aha! Gioni!
Gioni, mă ia din uşă. "Bă, e mişto rău tricoul ăsta! Dă-mi-l mie! Haide, bă! Îţi dau 300 pe el! 350! 400 dacă nu vrei, nu vrei! Căcat! 700 de mii! Dă-l încoace! Ia, dă-l să-l pun pe mine! Mişto rău, mersi, bă!"
Şi vine Marociko. "Bă, tricoul meu, futu-vă-n gură, ia dă-l bă încoace, de unde pula mea ai tricoul meu, bă?!"
O săptămână am stat închis în casă. Am strâns bani, am furat din casă şi m-am dus şi i-am dat lui Auraş 300 de mii. La care el, drogat, îmi zice: " Mersi! Pentru ce?!"
De-atunci, viaţa mea s-a schimbat. Am început să beau, să fumez, să înşel, să fur, să...fumez, să combin, să mă descurc. Pe scurt, am ajuns un depravat. Şi sunt mândru de asta, fute-m-aş pe adunarea voastră de vizoni anonimi şi homosexuali.
Vă mulţumesc!