"Daca ar fi sa fie asa, nici Neverlandu' nu e o foarte mare combinatie si baietii rataciti o sa ajunga niste grasi burtosi care o sa miroasa a bere si care o sa se certe si o sa se bata mereu intre ei pe tema: Cine o violeaza pe TinkerBell in seara asta?"
Adorabil zic. Adorabil zic ca eram, nu?
Nici o secunda nu m-am gandit ca Tinkerbell o sa stea de buna voie si ca nu tre' sa o ia nimeni cu japca ca asa isi castiga ea viata acum si ca Baietii Pierduti nu trebuie sa se bata intre ei care e primu' ca face fata si cu mai multi odata...
Oricum nu mai sunt asa multi baieti rataciti... Multi au uitat chemarea cocosului si au plecat sa creasca iar cei care au ramas oricum nu mai cred in nimic si vor pleca si ei cat de curand.
Nici macar Peter nu mai e ce a fost. Aude inca cantecul cocosului dar nu vrea sa il mai inteleaga. Bataile cu mancare imginara nu mai au haz si ceasul din crocodil numai ticaie de mult. Hook e demult plecat spre marile inghetate la pescuit de crab. Nu putea sa isi astepte dusmanul o vesnicie sa isi aminteasca. Oricum pescuitul de crab e o meserie onesta si banoasa in perioada asta a anului.
Iar Peter sta cat e ziua de lunga, privind libidinos la formele din ce in ce mai buhaite ale Tilincutei.
Gras si plictisit a uitat sa zboare. A devenit fix ce ura. Singurul lucru care mai aduce aminte de Peter cel de odinioara sunt ochii. Mai ard mocnit doua flacari gri pe chipul lui. Cand se vor stinge si ele Baietii Pierduti vor fi regasiti, Tinkerbell va fi zburat pe un graunte de praf de zana pentru ultima data si Neverland va fi auzit deja de mult pentru ultima data: " Cucuriguuuuu!"
Toata lumea creste si se pierde, pana la urma este inevitabil. O sa imi lipsesti Tilincuto. Asta daca o sa imi aduc vreodata aminte de tine.
