vineri, 27 februarie 2009

Să fie Mă-ta!

Şi cum stăteam eu aşa blocat în lift între 6 şi 7, noaptea la 3, săptămâna trecută am început să fumez şi să gândesc, vorba lui Cocoşilă. Primul cuvânt care mi-a venit în cap a fost un "Mă-ta!" sec. Apăs toate butoanele, calm şi gândesc din nou: "Mă-ta!". Deschid uşile, le închid la loc, iar le deschid, iar le închid la loc, mai fac asta de 12 ori şi de fiecare dată exclam: "Mă-ta!, Mă-ta!, Mă-ta!...". Îmi mai scot o ţigară şi dau să o aprind. Dau de două ori în piatră şi sare şi piatră şi arc şi gaz. "Mă-ta!"...Dar, ce noroc, ţigara trecută parcă nu s-a stins în colţul de lift. Mă aplec să o iau şi văd că e stinsă doar pe o parte. Şi un pic udă. Şi pute a pişat. E pişat..."Mă-ta!!!"...Îmi arunc ţigara din gură în acelaşi pişat şi scot mobilul. Caut număru' lui Simi de la 7. Îl găsesc, dau să sun şi aud: "Credit insuficient pentru..."...MĂ-TA!" Mă mai caut din buzunare după alt mobil, dar găsesc o brichetă. Repede dau să scot şi o ţigară. "MĂ-TA!!!" E gol. Ultima ţigară e în pişat. Unde ajunge şi pachetu' şi bricheta ailaltă. Apăs iar pe butoane, ocolind butonul de alarmă. Dacă aş apăsa odată s-ar trezi tot blocul. Eh şi mă piş pe somnul lor. Ţin apăsat pe alarmă şi se stinge lumina. "MĂ-TAAA!!!" Iau degetul de pe buton se aprinde. Mai apăs odată şi iar se stinge: "MĂ-TA!!!!!" Şi iau degetul de pe buton şi pula...lumina nu se mai aprinde..."MĂ-TAAAAA!!!!" Bine că am bricheta aia, care..."MĂ-TAAAAAAAAAAA!!!!" Scot mobilul, să lumineze măcar, dacă altceva nu poate, şi aud 3 sunete, văd low battery şi ţip "MĂĂĂĂĂĂĂ-TAAAAAA!!!!!!!" Niciun răspuns. E întuneric, e 3 şi ceva, stau într-un lift care miroase a pişat, mă rezem de un perete al liftului şi încerc să mă gândesc la altceva mai productiv decât la "Mă-ta!!!" Când să-mi vină o idee, simt că geaca nu mi se mai dezlipeşte de peretele liftului. Cred că e o gumă..."MĂ-TA, MĂ-TILOR, MĂ-TII !!!" Dar aud nişte paşi pe scări. Deschid uşile, dau 3 pumni în uşa de la 7, dar n-apuc să ţip odată "sunt blocat!" că paşii se împiedică înspre lift, ca atunci când eşti beat, te pişi pe tine şi confunzi uşa de lift cu un stejar. Un fermoar şi..."MĂ-TAAAAA!!!!". Mă arunc în spatele liftului departe de cascada de pişat şi ţip necontrolat"MĂ-TAAAA!!!". Se coitus intreruptus din pişat şi aud: "Mama?" zic: "MĂ-TA!", vocea din nou "Mămica mea?", urlu: "Mă-ta!!!" şi aud "Fir-ai a dracu de curvă" şi cade mort în pişatul lui, rezemat de uşa liftului de la 7. "MĂ-TA!". E 4 dimineaţa, stau în trei pişaturi, că m-am pişat şi eu între timp, e întuneric, nu am ţigări, nu am mobil, un beţiv sforăie pe ritmul genericului din Dallas, la o uşă distanţă de mine şi mai am şi gumă pe geacă.

Cine m-a scos din lift până la urmă? Ia ghici...

Basm modern

(...)Voinicul se dadu de trei ori peste cap si se transforma in stana de piatra.

- Greuceanu!, striga baiatul
- Ce Greuceanu mosule? Eu sunt Jumatate-de-Aleodor-Imparat-calare-pe-jumatate-de-Harley!

Baiatul a ramas tampit. Nu intelegea unde era si cine era voinicul in haine de epoca din fata lui. Adineauri era in patul sau, gandindu-se ce cadouri o sa primeasca maine, de Craciun.

-Hai mosule vii? il intreba tanarul care mai devreme era stana de piatra
-Unde sa vin?
-Cum mosule nu sti? Bagaboanta imparatului Rosu-Verde-Semafor se insoara azi.
-Cu cine?
-Cum cu cine mosule. Cu frac`su

Baiatului ii pica fata.

-Cum cu fratele ei?
-Hai mosule lasa gargara!Vii sau nu?

Nici nu apuca sa zica da baiatul, ca voinicul se dadu de trei ori peste cap si se trezesc intr-o crasma.
Baitului nu-i venea sa creada ce vede. Toate personajele de basm erau acolo.
Mos Craciun juca poker pe dezbracate cu Zana Maseluta, si undeva mai incolo Alba-ca-Zapada si Scufita Rosie rupeau bara de striptease.

In mijlocul incaperii o masa mare. In capul mesei Ileana-Ochi-in-zeama si cu frate-su, Fat-Hidos salutau nuntasii.

-Asa ceva nu se poate, zise baiatul
-Dude, tu esti mai loser decat mine, ii zise idiotul satului. Auzi la el, nu se poate. Da unde ai crescut baiestas? In copaci?

Baitul se retrase tiptil catre masa unde era Mos Craciun. Si asa venea Craciunul, poate afla ce cadou urma sa primeasca.

-Mos Craciun, sopti el timid. Am si eu o itrebare.

-Ce Mos Craciun ma? Mos Craciun nu exista

-Hai tatae lasa gargara, urla Zana Maseluta. Jos textila ca ai pierdut.

Pustiul descumpanit se retrase intr-un colt. Statea pe ganduri, intrebandu-se unde era. Nu a apucat sa se gandeasca mult.Imparatul Rosu-Verde-Semafor de abia se ridica in picioare de beat ce era, si incepu sa urle.

-La castel!,urla el printre sughituri si ragaituri(...)

Si s-au dus la castel unde au petrecut 4 luni 3 saptamani si 2 zile.

Baiatul, acum rupt de oboseala statea iar pe ganduri. Nu-l deranja incestul la care tocmai asistase. Pe el il framanta ciclopul care pazea castelul si care s-a uitat urat la el toata nunta. Nu realizase pana atunci ca te poti incrunta cu un singur ochi.
Deodata incepu ceva sa zornaie. Cand se uita mai atent, era in camera lui si ala de urla era ceasul. Parintii il asteptau in usa.

-Hai sa vezi ce ti-a adus mosu`.
-Saracii de ei se gandi baiatul. Cum o sa le spuna ca Mos Craciun nu exista?

joi, 26 februarie 2009

Emoisme




Riscand sa transformam blogu' asta in ceva "emoist" sau intr-un cacat sentimentalist, blog care initial era gandit ca ceva unde scrie fiecare ce il
taie capu (DAR de preferat chestii amuzante, bagpuliste si la caterinca), tot scriu in seara asta. Scriu' ca oricum se alege prafu' cam de tot de ce in jur si
atunci de ce plm ar ramane intact spiritu vesel al blogului (oricum si-a bagat pula in el si Ne-am prost cand a scris "Poveste" care btw este f tare). Afara e aproape seara si e
putin frig, pe fundal se aude The Unfrogiven 3...si de Metallica se alege prafu' baga-ti-ai pula. Satul de ascultat muzica proasta si trista si de umplut scrumiera aiurea...
am tras niste blugi jegosi pe mine, mi-am luat tigarile, am trantit 2 beri calde (erau calde ca le uitasem ca bou' pe masa) in rucsac si am iesit sa ma plimb de nebun
prin Tineretului...Inital am zis ca e prea frig...ca imi bag pula si ma intorc...dar deja eram prea departe si imi era prea lene sa mai ma intorc...In parc...bezna(pula mea..criza, Rromaina, economie la curent). Pe prima banca neste' baieti destul de torpilati ascultau ceva dubios la un telefon...eram eu cu ei in tot parcu'. Ce alti cretini ar fi in parc noaptea pe frigu' asta.Telefonu' lor chior era singura lumina din tot parcu' si privit de la departare luminitele lui kitchoase se vedeau ca o naluca. A ramas in urma impreuna cu rasetele lor zgomotoase. Frig in spume...unde pula mea merg eu pe frigu' asta?...dar la gandu' emo ca e "senzatie de seara frate" am bagat o tigara in bot si am mers mai departe undeva spre aleea principala. Era un drum pe care il facusem de mii de ori in copilarie...pe acolo ma jucam cat era ziua de lunga...pare asa de mult timp de atunci
parca au trecut eoni de cand ma jucam football cu Vali si cu Alex...si mereu fiind 3 nu puteam face echipe de football egale...parca au trecut eoni de la primul sarut undeva in spatele unui tufis si tot atat de mult timp de la bataile crunte pe care le luam de la tata care venea sa ma recupereze de la joaca pe la 11 - 12 seara, dupa ce treceam de ora de intors acasa cu mult. Pe terenu nostru de footbal au crescut balarii si niste mici copacei...tufisul care mi-a fost paravan al primei emotii cvasiadolescentine s-a uscat iar tata la ora 11-12 seara motaie in fotoliu ca deja are o varsta respectabila. Tot mergand si gandindu-ma la ce cacat mare as fi realizat dak...vorba cantecului, am ajuns in fata
Crematoriului Uman Cenusa, privlistea pe care ti-o ofera dealu' pe care e costruit este geniala...vezi juma' de oras.Asa ca mi-am pus in cur pe garduletu' din piatra de rau,am deschis o bere si mi-am mai aprins o tigara. Eram ferm convins ca o sa imi continuu panseurile mele emoiste dar cretetinatatea din capul meu a fost deranjata de o voce tremurata:" Baiatu', ai si tu o tigara?"...un nene barbos imbracat in zdrente...un om care traia in parc. I-am dat 2 tigari. Nu a plecat a stat jos langa mine...l-am intrebat sec:"Vrei si o bere?"...am stat si am vorbit...mult...un pachet de tigari si niste degeraturi mai incolo aflasem povestea lui trista...parinti morti...casa de plasament...same old sad story...insa detaliile imi dau si acum mici fiori. I-am lasat toti banii pe care ii aveam in portofel adica 15 lei si ultima tigara si am taiat-o spre casa. Pe drum am realizat (iar) ce copil labarnic sunt si ca problemele mele existentiale sunt fix sloboz pe langa lucrurile cu care se confrunta altii oameni si ca frustrarile mele de copil tampit sunt atat
de nefondate. Mai avem in cap sa mai scriu niste lucruri pt amatori de gen(aka copiii mai mult sau mai putin emo) dar m-am prins ca in scurt timp tre sa o tai la munca...Dupa mult mult timp...nu mai injur ca tre sa plec la "nenorocita de redactie"...sunt aproape recunoscator.Oricum sunt ferm convins ca imi trece pana maine moralitatea si maturitatea asta artificial generata. Noapte buna all!

Dă-mă dracu'!!!

Beleam azi ochii pe un cacat de "revista universitara", care nu era buna nici la cur sa te stergi cu ea, ca au pus muistii pagini lucioase si te zgarii... m`au luat dracii dupa ce am citit prima pagina... cateva limpeduze lipsite de sinaspe s`au apucat sa ne povesteasca intr`o romana corcita cu engleza de locuri "unusual" in care sa te babardesti de "valentine`s day"... va recomand sa gasiti unu` dotat sa va impinga namolu` la deal, sa vedeti atunci sarbatori imprumutate fericite... ce rahat de revista... cu banii pe care i`au dat sa faca revista asta mai bine isi cumparau 10 kile de benzina si isi dadeau foc... ma simt strain in tara mea, sau mai bine zis, am impresia ca nu ma mai inteleg cu lumea in jur, daca nu am in vocabularul meu, si asa colorat, cuvinte de genul "cul" "trendi" si alte cacaturi de genu`... ce pizda ma`sii s`a intamplat cu romana neaosa, care te face sa te simti bine cand vorbesti, nu mai e la moda sa te duci la o intalnire, e un meeting, sau nu mai poti sa porti un pulover negru daca nu e un must-have... in mortii vostrii de copii fatati pe cur, nu va pierdeti identitatea, si distrati`va in pula mea... lasati cacaturi de genu` valentine`s day, si ultimele trend`uri... fiti romani

in alta ordine de idei, dupa o discutie cretina pe care am purtat`o cu depanatu` si cu sperminatoru`( care de altfel m`a uimit cu raspunsul lui, si nu la modul bun), mi`a venit o intrebare in minte: pe cati bani v`ati vinde virginitatea anala?

miercuri, 25 februarie 2009

Totul e sub control

In spiritul foarte cunoscut unora, ceea ce e scris in articolul anterior e o mare porcarie si nu trebuie luata in considerare. Orice asemanare cu nuvele romanesti consacrate este pur intamplatoare, un avort spontan al unei minti bolnave, asfixiata de calmantele prescrise de medicul terapeut.

Poveste

Farurile chioare ale tramvaiului străbat cu greu ceaţa. Ma leagana incet, ca intr-un leagan de metal si plastic, dur pe dinafara, dar tandru ca o mama pe interior. Stiu bine unde merg, nu e prima data, desi de fiecare data promit ca e ultima. Nici cu mine nu mai pot sa fiu sincer. Acum inteleg de ce vanzatoarea se uita stramb la mine cand ii cer un pachet de tigari pe datorie, sau de ce seful se uita la mine ca la ultimul om. Om de moralitate indoielnica. Am eticheta asta pusa pe frunte si nu o sa mai scap de ea. Sunt cel pe care lumea il evita si in priviri si in ganduri. Exemplul perfect de "asa nu". Numai ca celor spre care ma indrept nu le pasa. Nu le pasa ca am plans cand am luat primul premiu II, ca prima fata pe care am sarutat`o o cheama Andreea, nu le pasa ca am fost respins la facultate doar pentru ca nepotul decanului isi dorea mult acelasi loc in aceiasi facultate. Poate de aia am luat`o razna: mergand cu tramvaiul privind lumea, si gandindu`ma de povestea din spatele fiecarei perechi de ochi, a fiecarei cicatrici, a fiecarei lacrimi stearsa pe tacut, si a fiecarei vorbe aruncata in graba. Omul- teodolit, care masoara si analizeaza si cam atat. Restul depinde de Marele Inginer. Poate ca asta imi e rostul, sa observ si sa trec neobservat.
In prima statie se urca un cuplu de tineri. Sunt frumosi impreuna. Oare el e fidel? Sau oare ea are dubii in dragostea pe care i`o poarta. Scenariul asta siropos m`a framantat pana la capatul de linie, unde la doi pasi mai incolo e strada stramba si peticita care ma duce la destinatie...

Iar cainele asta?, imi zic fugar in gand. De 13 ori am venit aici, si de fiecare data cainele asta negru si orb imi pazeste calea. Iau o piatra si o arunc inspre el, dar cainele nu se clinteste. trec mai departe...

Intru parca mai timid ca prima data, pe poarta mica din fier. Pe mica alee care duce la casa, ma intalnesc cu preotul care m`a botezat.

- Sarut-mana parinte!
- Fii binevenit fiule in casa Domnului!

Trec de usa mare de la intrare, unde batranul domn Costel ma saluta cu un zambet. Merg incet spre camera de care am fost de atatea ori pana acum. Intru incet, cu grija sa nu sparg linistea. Fata blonda ma astepta goala pe pat. Ca de fiecare data. Se uita la mine si ma intreaba:
- Ce sa fie?
- O muie, ii spun. Fata isi deschide gura si cu buzele formeaza un cerc. Bag`o adanc, imi spune. Cat mai adanc.

Eram la casa de toleranta a domnului Costel
 


ne-am prost © 2010.