Spune-mi o poveste

Spune-mi o poveste. Dar ia-ma pe departe. Mai inventeaza tu 2-3 pagini la inceput si pune-i si niste poze. Si schimba si numele povestii. Scrie-o tu pe masura ce o povestesti. Stiu toate povestile din cartea asta si vreau sa aud una noua in seara asta. Si vreau sa fie una cum nu mi-ai mai spus niciodata. Nu vreau sa ma adoarma, vreau sa ma tina treaz pana dimineata si sa te intreb mereu: "si dupa asta ce s-a mai intamplat?" asa cum faceam cand eram mic si inca nu stiam toate povestile tale. Nu vreau o poveste cu Ilene Cosanzene sau cu Feti Frumosi, nu vreau sa aiba zmei si capcauni. Vreau o poveste cu oamenii de langa mine. Vreau sa te joci cu ei si sa ii pui in tablouri in care nu i-am vazut niciodata. Vreau sa pot sa traiesc povestea prin vorbele tale calde si fiecare cuvant sa mai aduca o pata de culoare. Vreau sa imi spui toata povestea asta in culori vii de primavara tanara si vreau sa vad prin fata ochilor chipurile pe o scena pe care nu o stiu. Vreau sa fie o poveste cu parfum si magie dar nu cu magia aceea din carti. Cu o magie reala, cu o magie umana care sa imi arate ca zanele exista la chiar si pe o strada intunecoasa langa o scara jegoasa de bloc si ca printi si printesele isi cumpara tigari dimineata de la acelasi chiosc de unde imi cumpar si eu. Si cu parfum...cu parfum de cafea, cu parfum de femeie, cu parfum de dimineata. Hai spune-mi...mai spune-mi ceva, mai citeste-mi o pagina si daca se termina cartea...nu te opri. Vreau sa simt miros de pagina ingalbenita de viata in vorbele tale. Vreau sa simt parfum de zana. Praf de zana...parfum de zana. Vreau sa imi mangai obrazul si parul cand dai pagina si vreau sa te privesc atunci cu ochii mari si curiosi. Mai spune... Mai spune-mi prin ce trec, cum se pierd si cum se gasesc, cum mor si cum se nasc dar fa-o frumos. Stii ce nu am sa ii cer povestii tale? Nu am sa ii cer sa se incheie cu "Au trait fericiti pana la adanci batraneti". Vreau sa o inchei frumos. Nu vreau sa o inchei fericit. Am citit atatea povesti cu final fericit... Fa-i un final trist dar sa il faci frumos. Sa imi ramana in suflet tristetea lui frumoasa. Sa nu fie banal si lipsit de poezie. Sa nu o inchei cu "Sfarsit"... Povestile merg mai departe intodeauna... De aia sunt povesti, povestile nu mor, povestile au inceput dar niciodata sfarsit. Spune-mi o poveste cu oameni...Hai, stinge lumina, aprine lampa, inveleste-ma si spune-mi o poveste...