Să fie NarcoMan! (2)

Jurnalul lui NarcoMan

Episodul 2: „- Este o pasăre, este un avion?
- Nu! E chiar mă-ta!”

<14.10.2009/1009/3009>
Tic, tac, tic, tac, tic, tic...ce morţii...tic,..., tic...ce are ăsta, bă?! Stai, ştiu! Să-mi fut una! Iar m-am jucat cu timpul...Las seringa din mână şi cad din pat într-o mlaştină. Sunt eu, câţiva ratoni şi un vizon. Mă ridic, mă şterg de nămol, calc cu grijă şi mă uit în jur. Fix pula. Pădure peste tot. Oare unde sunt? Şi mă plimb...după 3 ore de târât picioare prin frunze moarte zic: „Stai coaie, sunt prost?! Pot să zbor!” Mă ridic deasupra copacilor şi încep un survol de control. Şi cum zbor eu aşa, pac, o săgeată, pac, două, a treia mi-am luat-o direct în dinţi şi-a patra-n cur. Şi dăi şi aterizează forţat. În jurul meu, se adună patru melteni, îmbrăcaţi cu nişte cârpe şi cu nişte căciuli de blană în cap. Îi aud cum îşi vorbesc între ei, într-o română dubioasă:

- N-avutam ştire, de prăvălirea dracului pre noi.
- Dracu' din ceruriile, hapleşte copchii şi futea-va fomeile.

Urlu la ei: „Bă, terminaţi-vă cu caterinca asta proastă!”
Bead aidia! Că melteanul cu suliţa a ridicat-o şi mai să-mi fută una în căpău. Dar, în acelaşi timp, îl aud pe unu că zice: „Tac!”, celălalt: „Tac!”, eu: „Tac!” şi intru într-o gaură spaţială pişată de te dă cu capul de pereţi. Şi cad tot într-o mocirlă. „Bă, pişam-aş pe călătoriile astea, nu nimeresc şi eu pe plajă?”
Iar mă ridic, iar calc cu grijă şi iar mă uit în jur. Tot fix pula. Doar că ceaţă. Muuultă ceaţă. Ca atunci când am fumat cu Ghefon în lift. Iar mă plimb 3 ore ca prostu', prin moloz şi zic: „Căcat! Gen, pot să zbor!” Mă ridic deasupra ceţii, iar survolez şi iar cad prins de o energie dubioasă. Trei căpăţânoşi îmbrăcaţi în cârpe şi cu un triunghi tatuat pe frunte. Şi vorbesc între ei, în altă română dubioasă

- Frate Taratoste 950, pare a fi dracomagul de pe planeta Castoria!
- Dracomagul din Castoria, a arivat să îngurgite progenitas şi să ne futerizeze pizdoleformele!

Urlu la ei: „Bă...Ce căpăţâni urâte aveţi! Şi râd. Fix când pregătea unul între mâini o mămăligă de energie, celălalt zice: TIC, celălalt, la fel TIC şi eu zic TIC şi cad înapoi în pat. Mă ridic, calc cu grijă, dar pe jos e boarfa de la 3 dezbrăcată. Încerc să zbor, dar nimic că mi s-a dus energia H din vene. Până să ajung la uşă, bang! Vine uşa la mine. În faţă, soţul boarfei.

- Ce dracu' faci aici, bă?! Îmi fuţi femeia?!

Dar înainte să-mi dea cu satârul în cap eu zic: TIC, nevastă-sa spune TAC şi el...TACI în morţii mă-tii! Blanc.

Am murit? Deodată mă trezesc cu 6 ore mai devreme, lângă uşa boarfei de la 3, injectându-mi energia H. Ea iese şi îmi zice: „Nu vii în casă, să-mi dai şi mie? Poate te vede cineva pe scară!”

Mă uit la ceas, mă uit la seringă, mă uit la ea îmbrăcată în furou şi zic...”Păi ce pula mea!”